Femeia Toulon se intalne te,

Cândva, un om stătea liniştit la masă, ospătându-se cu poftă din bucate alese.

La picioarele sale s-a aşezat câinele. Uitându-se cu drag în ochii omului, câinele îşi spunea: — Dă Doamne să mănânce cu poftă stăpânul meu şi după ce s-o sătura să-mi dea şi mie o bucăţică!

În acest timp s-a apropiat şi pisica.

Privindu-l cu poftă pe om cum mănâncă şi gudurându-se pe lângă el îşi spunea în sinea ei: — Dă Doamne să orbească stăpânul meu doar o clipă ca să-i pot fura mâncarea! Câinele, cunoscând bunătatea stăpânului său, aştepta cu răbdare să primească tot ce omul s-ar fi îndurat să-i dea. Pisica însă pândea orice moment ca să poată fura, lăcomia îndemnând-o să nu se mulţumească cu ceea ce oricum ar fi primit.

Aşa este şi în viaţă. Unii dintre semenii noștri sunt asemenea câinelui, adică fideli şi devotaţi, răbdători şi sinceri.

Alţii însă sunt asemenea pisicii: oricând cu un zâmbet pe buze, dar mereu cu răutate în suflet, aşteptând doar prilejul să fure şi să profite de pe urma ta. Când ai în preajma ta prieteni adevăraţi, bucură-te pentru ei şi pentru prietenia voastră; când vezi însă că de tine se apropie şi cei asemenea pisicii, nu-i goni şi nu te purta cu ei aşa cum ar merita, ci roagă-te pentru ei şi încearcă prin bunătatea ta să îi faci şi pe ei mai buni.

Iertaţi-l, ca să nu fie astfel doi oameni răi!